vineri, 20 aprilie 2018

Vineri, lumini si umbre





Întreaga saptamâna a fost soare si cer senin. Pare ca aprilie ne-a trecut în salt, din sfârsit de iarna direct în vara! Termometrele s-au ridicat astazi la 30 de grade si caldurile vor ramâne constante, întregul weekend. Este un adevarat cadou pentru cei care lucreaza full-time. Abia am asteptat orele douasprezece ale zilei de vineri ☺ Mi-am petrecut dupa-amiaza în curte, în mijlocul florilor, admirându-le. Ore în sir, nu am facut nimic altceva decât am privit curtea, mutându-ma cu o cafea în mâna, când pe fotolilu de sub marchiza, când pe balansoar. Am constatat ca nu exista niciun coltisor necolorat în gradina mea! ☺
Sub mângâierea razelor soarelui, lalelele pestrite se înfoaie si se deschid precum macii, pentru ca spre seara sa-si închida din nou gingasele cupele.
O mierla se scalda firesc în mini-iazul nostru si îsi închipuie probabil ca tâsnitoarea este un jacuzzi.
Un grup de vrabiute trec gardul certându-se apoi se despart si dispar brusc; în urma lor, în curte se reasterne linistea. Beti de atâta parfum, bondarii zumzaie fara noima si zboara în zig-zag, nehotarâti unde sa poposeasca, în potirul zambilei roz sau pe petunia catifelata în culoarea rubinului?!
Florile de magnolie mari si carnoase, par a încovoia cu greutatea lor trunchiul copacului, apoi simtindu-se cumva vinovate, se desprind rând-pe-rând si planeaza gratioase pe gazon, concurând în zbor cu fluturii.
Ciresii si prunii îsi ning bogatia petalelor, daruind romanticilor visul de a trai iarna si vara într-o singura zi.
Spre seara, copacii înfloriti îsi accentueaza parfumul, lansând invitatia de a astepta lasarea noaptii în preajma lor. Placuta racoare am savurat-o, întinsa în hamac.
Cercelusul atârnat sub streasina cabanutei pentru uneltele de gradinarit lumineaza ca un semafor în alb si rosu. Sub umbrela unei craite potocalii, furnicuta cu baterie solara s-a pus pe citit.
În afara de Leo care lipaie apa din iazul cu pestisori aurii, nimic nu tulbura linistea din cartier... Cerul este înalt, albastru si plin de stele. Luna sub forma unui biscuit rotund muscat pe trei-sfert, atârna undeva între crengile înflorite ale mahoniei si ale forsiției. Este atâta pace si armonie...



From Gina with love

Draga Carmen, pentru surpriza dăruită iți ofer ție și grupului de prieteni virtuali... în dar câte un boboc de lalea, conform temei alese săptămâna aceasta!

NOTA: titlul este inspirat din numele melodiei artistei Sarah Connor, cea mai de succes cântareata germana a secolului 21. Lansat în anul 2001 single-ul "From Sarah with love" a obtinut certificat de triplu aur la International Federation of the Phonographic Industry.
Videoclipul oficial "From Sarah with love" este filmat în Gara de Est Budapesta si fetita care joaca în videoclip este sora lui Sarah, Lulu Lewe, pe atunci în vârsta de 8 ani. Între timp, Lulu a devenit deasemenea cântareata de muzica pop&soul.
Sarah este primul dintre cei șase copii ai lui Michael Lewe - scriitor și ai Sorayei Lewe-Tacke - fost fotomodel. Părinții au divorțat după aproape treizeci de ani de mariaj, iar mama sa s-a recăsătorit cu Jürgen Tacke - chirurg plastician. Din a doua casnicie a Sorayei Lewe-Tacke au rezultat înca trei copii.
Sarah este mama a patru copii - primii doi cu cântaretul american Marc Terenzi, ultimii doi cu managerul ei Florian Fischer, fost component al grupului The Boyz.
Sarah Connor a obtinut premiul World Music Award (2004) la categoria Best Selling German Artist.

joi, 19 aprilie 2018

Joi, dupa MfC ☺

Multumesc tuturor membrilor Clubului "Miercurea fara Cuvinte" care au participat saptamâna aceasta la întâlnirea noastra cu tema "S-a deschis bobocul": Lumea lui Alexandru, Diana, MfC, prietena-japoneza, Floarea, ileana-carmen, GhitaB, Poteci de dor, ELENA, Maria, Laura C, Zina, Nima, Cristi, Suzana, iwillneverlookback2017 Rux Copilarim. O surpriza speciala ne-a oferit Gina R, care pentru ca nu detine blog, a trimis fotografiile pe e-mail ♥ Le prezint cu drag, aici.

O saptamana cât mai placuta în continuare si un weekend vesel si parfumat sa aveti!

miercuri, 18 aprilie 2018

duminică, 15 aprilie 2018

Invitatie la barul virtual - Un Adria look, va rog!

(reteta calculata pentru un pahar)

2 cl. Gin
2 cl. Bols Curaçao Blue
2 cl. suc de lamâie Hitchcock
Sampanie de la gheata

Se masoara ginul, curaçao si sucul de lamâie, ingredientele se introduc în Shaker împreuna cu doua cuburi de gheata si se amesteca scuturând energic.
Se alege un pahar "lalea" cu picior lung. Se toarna compozitia în pahar prin stercuratoarea Shaker-ului. Se mai adauga doua cuburi de gheata si se completeaza cu sampanie pâna când paharul se umple.
Cocktailul se orneaza cu o boaba de Physalis.
Pentru servirea acestui cocktail nu este nevoie de pai.

Nu exista un moment anume când se recomanda servirea cocktailurilor pe baza de sampanie. În general, aceste cocktailuri sunt binevenite în orice moment al zilei sau al noptii. La un mic-dejun romantic, în timpul amiezii dogoritoare ale unei zile de vara sau la încheierea unei cine elegante... Cocktailurile cu sampanie sunt digestive excelente si însotitoare acidulate ideale pe parcursul unei nopti amuzante.

PS: Orice consum cu masura este placere, orice abuz devine chin!

La joaca



joi, 12 aprilie 2018

ǝılıɹdɐ ǝɔǝzǝɹdsɐnop uıp ɐɯnlƃ

☺☺☺☺ 8102 ǝɔǝzǝɹdsuıɔ ɐuɐɯɐʇdɐs "ǝʇuıʌnɔ ɐɹɐɟ ɐǝɹnɔɹǝıɯ" ɐl ııʇuɐdıɔıʇɹɐd nɹʇuǝd ☺☺☺

Diana, Iulisa, Lumea lui Alexandru, Floarea Bunica, ileana-carmen, MfC, Poteci de dor, Carmen-Alina, Maria, prietena-japoneza, Călin, Nima, AlexB, Laura C, Cristi, ELENASilvia, Suzana, AlexAlex, ZinaMatilda, Rux Copilarim si subsemnata ☺☺☺ ǝuɐɯɹǝƃ lɐuoıʇıpɐɹʇ ǝʇsɐd ǝp ɐno ɐʇsɐǝɔɐ ɐʇɐp ǝp - ɐno ǝʇlnɯ ıɐɯ ☺☺☺
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pentru ca nimeni nu îndrazneste (oare de ce?!) sa faca propuneri pentru urmatoarele teme la Miercurea fara Cuvinte, am facut eu o lista pentru urmatoarele saptamâni:
(18 aprilie) Saptamâna 16 - S-a deschis bobocul - Natura a explodat si în jurul nostru este numai parfum si floare ☺ Una mai frumoasa ca cealalta! Suficienta inspiratie pentru fotografiile noastre artistice ;-)
(25 aprilie) Saptamâna 17 - Romanul de pe noptiera - Pentru ca pe 23 aprilie este Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor, m-am gândit sa marcam si noi sarbatoarea, fotografiind romanul sau volumul de poezii cu care tocmai ne delectam ;-)
(2 mai) Saptamâna 18 - Vremea - Ca e soare sau ca ploua, Clubul MfC e plin de veselie! Sa prezentam fotografii cu fenomenele meteorologice ☺
(9 mai) Saptamâna 19 - Pantofii preferati - indiferent ca este vorba despre femei sau barbati, toti avem preferinte la încaltaminte. Cred ca ar fi haios sa ne fotografiem o pereche-doua din încaltarile preferate ☺ Cizme, botosei sau sandale, nu conteaza nici forma nici culoarea, conteaza doar sa iei parte la Miercurea fara Cuvinte! ;-)
(16 mai) Saptamâna 20 - Relaxare - nu cred ca exista printre noi vreunul care nu stie sa se relaxeze ;-) Daca nu are chef sa faca un selfie, atunci poate sa fotografieze o pisica sau un catel care tocmai se relaxeaza ;-)
Repet - ideea Miercurii fara Cuvinte cu TEMA a introdus-o CALIN. Gasesc ca ideea este haioasa si am mentinul modelul☺ Nu este obligatoriu, dar este de preferat ca fotografiile sa aiba într-o oarecare masura tangenta cu tema propusa.
Sper ca temele pe care le-am propus pentru urmatoarele saptamâni va vor influenta avântul artistic si va vor descatusa fortele creatoare ☺ HAPPY WW! ☺
PS: pentru cei care înca nu stiu, gasiti tabelul cu toate temele Miercurea fara Cuvinte 2018 daca dati click pe fotografia simbol a "Miercurii fara Cuvinte", aflata în bannerul din dreapta a paginii mele de blog - cea cu cana MfC si "ingredientele".
PS2: daca vreti sa scrieti "mai altfel" ☺ adresa convertorului aici

luni, 9 aprilie 2018

Masa festiva de Paste – Amintiri din copilarie

Sa fi avut 5-6 ani… Eram la bunici în Saptamâna Mare. Prea multe detalii nu îmi amintesc, însa unul singur ma face mereu în preajma Noptii de Înviere sa scormonesc în amintiri. Din pacate, bunicii nu mai sunt lânga mine sa încercam împreuna sa reconstituim acea noapte magica… Dumnezeu sa-i odihneasca în pacea eterna!
Îmi placeau mult vacantele la bunici. Pe atunci locuiau în Bucuresti pe Brezoianu, direct lânga unul din spatiile de joaca din Cismigiu. Dupa micul dejun, ieseam singura la leagane si groapa cu nisip.
Bunicii locuiau la ultimul etaj într-o cladire veche si eleganta, cu doua sau trei etaje. Pe acelasi palier locuia o familie care avea un baietel. Nu stiu ce vârsta avea, însa era înca bebelus, mergea de-a busilea. Mama lui îmi atragea deseori atentia cu blândete, sa nu alerg pe scari „ca doarme bebe“. Sotul doamnei lucra într-un minister. Bunicul, colonel pensionar, lucra înca contabil-sef la o întreprindere bucuresteana, din placerea de a avea o ocupatie serioasa (poate si din motive financiare, pentru ca planuiau sa se mute la Sibiu, unde doi ani mai târziu au si ridicat o casa mare în curtea strabunicilor. Sora bunicului a ramas sa locuiasca în aceeasi curte, în vechea casa parinteasca).
Bunicii erau persoane foarte sociabile, aveau câtiva prieteni foarte buni si în acea Noapte de Înviere a fost stabilit sa vina toti la masa, la bunici. Atunci a fost prima data când masa de Paste a însemnat pentru mine ceva deosebit.
Toata ziua bunica a fost ocupata la bucatarie. Bunicul a fost cu mine de dimineata la târg în Obor, sa vedem puii de gaina si de rata. Doamne ce mult îmi placeau! Mai ales cei ciocolatii!
Dupa masa de prânz am fost cu patinele cu rotile în parc. Seara, dupa baita, am adormit imediat.
La miezul noptii m-a trezit vocea bunicii care mi-a soptit ca e Noaptea de Înviere si ca pentru mine a sosit un pachet de la Iepuras. Pe comoda era o cutie mare de carton. Doream sa stiu ce ascude însa eram prea adormita sa o deschid singura. Bunica a scos din ea cea mai frumoasa rochita pe care am vazut-o vreodata! Plus strampi albi si pantofiori de lac, asortati la rochita din satin cu flori roz-pastel.
„De Pasti ne înnoim“ a zis bunica. De atâta bucurie si uimire, atunci nici nu am întrebat nimic în legatura cu misteriosul Iepuras. M-am lasat îmbracata ca o papusa. Apoi bunica mi-a pieptanat parul si l-a lasat liber (de obicei îmi facea doua codite împletite). A prins doar bretonul cu o agrafa. Când am fost gata, mi-a dat voie sa ma parfumez cu parfumul ei pe care-l adoram. Mirosea a primavara!
Am iesit din dormitor în hol. Usa de la intrare era larg deschisa si din casa scarilor se auzeau voci. Pe holul dintre apartamente era întinsa o masa lunga. Bunicii si vecinii au hotarât sa serbeze Pastele împreuna, cu tot cu musafiri.
Mama bebelusului plasa platouri cu mâncaruri alese pe masa lunga, acoperita cu fata de masa alba, scrobita. Bunica intercala platourile ei si amandoua râdeau.
Bebelusul dormea, doar eu eram asa de mare încât sa am voie sa particip la sarbatoare.
Bunicul era înca la biserica, cu sotul vecinei. Au sosit cu lumânarile aprinse, au salutat vesel „Christos a Înviat!“ si au dat lumina candelabrelor de pe masa festiva.
În urma lor au urcat scarile grupuri de adulti – prieteni de-ai bunicilor si de ai vecinilor. Îsi spuneau „Christos a Înviat!“ „Adevarat a Înviat!“ si se îmbratisau. Ofereau gazdelor frezii si zambile si mie pungute cu bomboane si ciocolata. Tot ce se întâmpla în jurul meu era nou, interesant, fascinant! Eram singurul copil, stateam pe scaunul pe care m-a asezat bunica si priveam încântata, aproape fara sa respir! Casa scarilor generoasa, scarile din marmura cu balustrada din lemn furniruit, tavanul înalt pe care dansau luminile lumânrilor la fiecare miscare a invitatilor, ciocnetul oualor rosii, al paharelor si tacâmurilor, vocile vesele ale comesenilor, parfumul florilor care împodobeau masa, rochita mea noua… Îmi parea ca traiesc o poveste! Si toate aceste minuni datorita Învierii Domnului Iisus!
Numai bunatati erau întinse pe masa, însa nimic nu ma tenta. Conta doar faptul ca aveam voie sa fiu si eu acolo!
Nu stiu cât a durat pâna când bunica a observat ca pleoapele-mi sunt tot mai grele. M-a luat de mâna si mi-a spus sa-mi iau ramas bun de la musafiri si sa merg la culcare. Unii mi-au mângâiat mânutele, altii m-au ciupit de obraz si m-au pupat de frunte. În timp ce am facut turul în jurul mesei, un domn elegant s-a aplecat la urechea mea, mi-a soptit sa întind mâna si sa închid ochii. Am executat automat si am simtit ceva pufos în causul palmei. Când am deschis ochii, tineam în mâna un saculet în miniatura, strâns cu snur cu perlute aurii. „Nu voi fi aici de Stropit însa asa o floricica gingasa trebuie udata, sa creasca si sa înfloreasca. Sa-l folosesti sanatoasa si voioasa!“ mi-a zis. [Mult mai târziu, în discutiile reluate dupa câtiva ani cu bunica, am înteles sensul vorbelor acelui domn. Era un prieten de-al vecinilor si se pare ca lucra în ambasada. Nu l-am mai întâlnit niciodata.]
Bunica m-a luat de dupa umeri si m-a dirijat spre dormitor. Nu stiam înca ce proteja acel saculet din catifea de matase alba. Era un parfumel în sticluta slefuita ca un diamant, cu capac auriu. În acea noapte am dormit cu saculetul cu parfum sub perna. Abia a doua zi am îndraznit sa desfac dopul si o aroma tulburator de placuta m-a învaluit. Parfumelul în saculet a devenit talismanul meu. Oriunde mergeam, purtam saculetul cu mine. Nu ma parfumam. Foarte rar atingeam usor gura sciclutei cu vârful degetului si apoi tamponam zona din spatele urechilor.
Timp de câtiva ani am avut parfum în sticluta. Apoi am pus apa cu o pipeta. Mirosul persista atât de puternic, încât chiar si apa parfuma ☺
Au trecut multi ani… Cred ca eram prin clasa a VI-a sau a VII-a. Într-o vara, eram undeva în tabara. Dormitorul de fete avea 15-20 de paturi. Seara, dupa ce se dadea oficial stingerea, ne adunam toate în cerc si povesteam, cântam si dansam. Faceam cum s-ar spune acum „Pyjama Pary“ ☺ Eu eram un fel de vedeta, fetele ma considerau „deosebita“ pentru ca aveam camasa de noapte facuta la comanda. Era lunga pâna la glezne, lucrata dintr-un batist bleu cu flori mici albe, dupa un model migalos, lejer cu pliuri, ca o rochita de zâna – ziceau fetele. Bunica comandase pentru mine din acelasi material si lenjerie de pat.
Într-o seara am povestit fetelor despre Noaptea de Înviere – povestea aici redata, si le-am aratat punguta alba cu sticluta cu apa parfumata. A trecut din mâna în mâna si toate s-au minunat.
A fost ultima noapte când am avut-o sub perna… A doua zi disparuse. Definitiv si irecuperabil.

PS: Cred ca amintirea acestui parfum a determinat în mine dorinta de a colectiona (ca adult), parfumuri-miniaturistice ☺ vezi foto.